QUO VADIS 12
C A R A R E A N E S I G U R A
M I N I G L O S A A B A T R A N E T I I
"Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant” *1)
* * *
S-ar putea totuşi ca şi tinereţea şi bătrâneţea să fie numai nişte destine ale vieţii noastre, din care unii oameni pot evada. De pildă, acei pe care boala sau suferinţa şi simţul morţii i-au întinerit la bătrâneţe. Mi se pare că tinereţea ca şi bătrâneţea aparţin mai mult spiritului decât trupului.
Nu spun aceasta în sensul că sânt tineri bătrâni şi bătrâni tineri.
Mircea Eliade , 1907-1986
*
“Batranetea incepe ca toamna . Cu melancolii, cu umbre care se lungesc, cu reverie si doruri vagi. »
Octavian Paler , 1926 – 2007
*
Totul imbatraneste , chiar si stima , daca nu suntem atenti (*2)
J. Joubert , 1756-1824
*
Pentru supravietuire sigura , specia noastra va trebui sa pastreze un loc si batranetii .
Valorile stataornice esentiale , in principal de sorginte crestina biblica *1) , se clatina sub presiunea pragmatismului vulgar , a cinismului pseudo-progresist , a originalitatii cu orice pret , a arghirofiliei si pseudoculturii . Acestea nu sunt noutati sociale dar , amploarea fenomenului in lumea post comunista ia proportii de autodistrugere. Adesea , multi dintre noi traiesc si experienta trista a inaintarii pe cararea nesigura a batranetii cand sunt perceputi ca un inconvenient , ocoliti sau ignorati , si nu tratati cu atentia cuvenita unor protejati efemeri , si , din pacate fragili.
Portret de batran . Dimitrie Serafim.
Incursiunea de fata , succint analitica, nu-si propune mai mult decat o alerta privind aprofundarea metodica a solutiilor viitoare sociale si familiale , dincolo de eforturile geriatriei.
_____________________________________________________________
*1 A cincea porunca Dumnezeiasca : « Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant”
*2) Tout vieillit , meme l’estime , si l’on n’y prend garde, J. Joubert , 1756-1824 . Penses , maximes et essais.
Ce este oare rational de facut fara a sfida naturalul , pentru a nu produce varstnici inutili , incomozi sau ridicoli
Nascuti fiind intr-o lume finita , concepem totul inclusiv viata ca pe un fenomen finit , avand un inceput , o ascensiune si o perioada de stare , urmata apoi de un declin , si un inevitabil sfarsit. Aici , incercam sa facem o mica incursiune in perioada de declin.
Desi ne nastem pe rand iar moartea survine stocastic si fara alegere , ea are totusi o certa predilectie pentru barani !
Sa amanam rational si motivat acesta moarte atat spiritual cat si fizic !
Dar , sa lasam in seama medicinii prelungirea vietii si controlul durerii , incercand a identifica erorile globale privind perceptia , tratarea sociala si familiala a batranetii , asociata pana in prezent unui handicap natural aparent insolubil si inevitabil , adesea stanjenitor.
Sa lasam prestigiosului nostru Institutut National de Gerontologie si Geriatrie « Ana Aslan » din Bucuresti , partea pur stiintifica de asistenta medicala si cercetare fundamentala a biologiei batranetii.
*
“Cand nu ai un batran sa-l cumperi (!) si cand il ai , sa-l vinzi (?)”
Batraneta este cert o perioada de declin biologic care insa , nu duce neaparat la alterarea sensibilitatii si a gandirii sau la deviatii comportamentale ci adesea , numai la inevitabilile dezabilitati fizice.
Cand in mod trist , acestea totusi s-au produs , intram in viata sa prin “alta poarta” - cea medicala a specialitatilor – a medicinei interne sau psihopatologiei , etc.
Toate aceste modificari insa , trebuiesc evaluate obiectiv si profesional , si nu proiectate frivol si iresponsabil peste personalitatea varstnicului , numai pentru faptul de a fi varstnic , problema remediilor fiind inchisa cu suficienta inca de la inceput !
O astfel de atitudine simplista este extrem de nociva pentru psihicul oricum fragilizat si sensibil la teama de a nu fi perceput si tratat ca « un spin » si o indezirabila povara.
Alerta anticipativa a batranetii transmite primele semnale de pe la 50-55 de ani dar , debutul cronologic propriuzis este totusi la 65 de ani. Aceste date insa se pare ca au o mare variabilitate la ambele sexe , secretul ei « fiind ascuns » in mostenirea genetica Individuala. Intre starea fizica si cea mentala pot fi mari discrepante.
Notoriu este cazul venerabilului Petre Tutea (1902 - 1991) care pastrase la batranete o ascutime a spiritului - la 89 de ani - absolut remarcabila , in ciuda unei decrepitii fizice evidente.
Sa nu uitam ca defectele comportamentale ale tineretii nu trebuiesc reevaluate dramatic la batranete. Ele au fost si sunt aceleasi , atunci si acum , si fara posibilitatea indreptarii lor , printr-o atitudine continuu critica sau chiar (violent) punitiva din partea mediului familial sau social.
In relatia cu varstnicul nu trebuie adoptata o atitudine de suspiciune si condescendenta standard , de suficienta adesea lipsita de respect , care jigneste si „ inchide poarta afectivitatii ” si a comunicarii firesti , varstnicul devenind astfel o persoana « inchisa » si , o victima inocenta a primitivismului mediului sau familial sau social.
Sub aspect social , batranetea este mereu un subiect tratat « en passant »
In problemele senectutii , sa nu uitam insa , ca indiferenta de azi cand suntem vigurosi si tineri va face din noi victimile de maine , cand vom fi fragili si varstnici. !
Oh, cât de dulce e în tinerete
când drumu-i înca lung pentru sperante
si-atât de scurt pentru amintiri, –
si sa rechemi în gând trecutul
macar ca-i trist, iar jalea dainuieste!
Ar fi o periculoasa eroare pentru societate credinta ca am inteles tot ce era de inteles din fenomenul senectutii si ca , am epuizat toate solutiile si prevederile privind usurarea “purtarii ei fizice si psihice” pe de o parte , si a sarcinilor familiale si sociale pe de alta parte !
Defectele spiritului se accentueaza cand imbatranim , precum cele ale fetii. (*3) Aceasta judecata de valoare este maximala si prea pesimista. Defectele spiritului sunt rezultatul ranilor sufletului , rani facute prin interactiunea cu mediul ; astfel , mediul psihologic al batranului trebuie sa-l fereasca de noi atacuri umilitoare , el trebuie deci supus unei protectii psihice atente si deliberate.
Oamenii evita inestetica si servitutile fata de batranete din comoditate , din egoism , ori indiferenta survine mai ales din deficit educational !?
« Horribile dictu (et auditu) » : oare , batranii trebuiesc numai hraniti , spalati si « depozitati » discret !?
Oare stim cu certitudine ce trebuie facut si ce nu , din punct de vedere psihologic si biologic cu semenii de varsta a treia ?
In mare si teoretic da , dar in practica , in familie se invoca lipsa de timp sau necooperarea varstnicului , iar in asistenta sociala lipsa de fonduri si…alte prioritati (!?).
Desi populatia planetei este inca in crestere ( 7 miliarde in 2012 ) , acesta va descreste probabil prin control demografic de necesitate , iar orizontul de supravietuire mediu pe planeta , va depasi in timp cu mult varsta de 70 de ani.
Din acesta perspectiva , punctul de intalnire psihologica fals conflictuala dintre generatii trebuie supus din timp unei reconsiderari (reconcilieri) , dar mai ales , unui nou concept si standard educativ privind atitudinea fata de varsta inaintata.
Asigurarea unui climat psihologic general - amiabil o existenta biologica decenta si asistata , o activitate pe masura posibilitatilor reale ale varstei si calificarii sale
si evitarea cu orice pret a izolarii a severitatilor (a constrangerilor inutile si a disconfortului fizic si psihic) , toate acestea nu exced unei societati umane civilizate , cu potential economic normal.
_______________________________________________________________
*3).Les defauts de l’esprit augmentent en vieidissant, comme ceux du visage. Francois de La Rochefoucauld , 1613 – 1680 , Reflexion ou Sentences et Morales .
Viata varstnicului se degradeaza si se scurteaza pe masura singuratii sale , a indiferentei noastre si a ignorarii dreptului vital la utilitate , comunicare , opinie , si evocare !
Sa fie oare pentru ei lipsa de perspectiva , teama de un viitor « en-cul-de-sac » - ce mereu ii conduce spre trecut , agatatul de amintiri si locuri , sau de semeni cu rosturile lor – ce nu ii mai vor (!) - o dureroasa deceptie ?!
Semenii plictisiti , indiferenti , incapabili de o minima tandrete sau bunavointa care nu mai participa sau chiar zelflemisesc « discursurile si evocarile lor repetate » , evocari a caror sens aparent s-a devalorizat si risipit … nu sunt si acestea o perpetua umilinta si deceptie !?
Sa fie laolalta toate aceste mici cruzimi - de alt fel destul de greu evitabile , o puternica inhibitie , letala chiar ? Adesea , DA !
Pentru varstnic , evocarea si plasarea sa ca actor « principal » in contextul social « de atunci » , este oxigenul ce nu trebuie smuls cu brutalitate pentru a nu avea in curand , un mort , « salvat de noi de la ridicol » !
«Ceilalti» varstnici care pastreaza un minim de insertie sociala si utilitate familiala , isi traiesc prezentul lor real , respectabil si rezonabil ca efort , ajustat ideii legitime de « viata utila in armonie cu viata reala» , deci , si in multumire de sine.
Acestia sunt candidatii la o longevitate activa , utila , motivata si respectabila.
Cum ne tratam batranii !?
Antichitatea greaca avea o institutie care utiliza intelepciunea , experienta si judecata cumpatata a acestora in solutionarea problemelor Cetatii : acesta era Areopagul .
Ce for , ce comuniune dedicata , corespondenta macar si pro forma , avem in zilele noastre pentru incurajarea si valorificarea priceperii , cunostintelor si intelepciunii varstei inaintate , atunci cand ea exista.
Academia si academismul sa zicem , sunt « concesionate » mai ales experientei varstei mai inainate a elitelor intelectuale , deci , acesta se petrece numai la nivelul cel mai inalt , ori , marea masa a varstinicilor sunt o alta realiate , in parte eludata.
Pentru acesta mare masa a varstnicilor trebuie facut ceva nou ; si concret , si eficient !
Acesta problema va ramane deschisa sociologilor , psihologilor si medicilor , pentru inca multa vreme , cu conditia unei devotate dedicatii !
Testul psihologic de civilizatie este atitudinea fata de educatie, fata de feminitate si fata de senectute. Absenta din mentalul colectiv a preocuparii pentru aceste trei valori este un simptom grav al lipsei de cultura si al primitivismului social.
Ar fi o periculoasa eroare pentru societate , credinta ca am inteles tot ce era de inteles din fenomenul senectutii si ca , am epuizat toate solutiile si prevederile privind usurarea “purtarii ei fizice si psihice” - pe de o parte , si a sarcinilor familiale si sociale - pe de alta parte!
Nu se pun in totalitate in practica valoroasele rezultatele ale cercetarilor psiho-sociologice privind "ameliorarea" senectutii.
In zilelele nostre exista multe "lucruri mici cu efecte mari" ! Gandindu-ne numai la singuratatea lor , atat de greu de suplinit in familie cad toti sunt plecati la rosturile lor, iar ei raman singuri , "inutili si...tristi" ; cat de utila este atunci absolut extraordinara noastra tehnica audio-vizuala programabila pe ore si minute ... pentru ascultarea unui roman vorbit , a unui film de arhiva , a oricarui fel de muzica , pentru evitarea "inhibitiei psihice de liniste prelungita" si lipsa de comunicare !
Nu am vazut inca pe Internet un sait , o « Tribuna a senectutii » care sa cultive un dialog interactiv intre « Internautii varstnici » sau familiile varstnicilor si un forum specializat in problemele senescentei. Sa vedem daca se poate initia si , daca ar avea succes !?
Crearea unei retele eficiente de asistenta sociala la domiciliu pentru vastnici si a unei noi retele de asezaminte filantropice si azile moderne , de asemeni nu excede posibilitatilor unui stat civilizat cu economie normala , sau unor organizatii private.
Problema are solutie in crearea si sustinerea de programe durabile – eventual cu fonduri Europene – « slefuirea mentalitatii sociale si de familie » . sustinerea si diversificarea institutiilor de asistenta sociala a batranilor , precum si crearea de noi forme de asistenta activa a batranetii prin servicii sociale la domiciliu , cluburi , dar si forumuri medicale si sociale de monitorizare , si , de continua actualizare a asistentei varstei inaintate , etc.
Degeaba suspinam , declamam retoric si nu legiferam nimic concret in aceasta directie , si daca , sustinerea materiala si morala reala (garantata prin lege) este insuficienta sau « de forma » !
STARILE BIO-SOCIALE CU ASISTENTA DE STAT SI PRIVATA
D i o g e n e
Homer si ghidul sau.
William Adolphe Bouguereau
A D D E N D A ________________________________________________________________________
In caminele putine si mizere, batranii se multumesc cu ce primesc, chiar daca asta inseamna furt, rele tratamente si un noian de refuzuri.
Si in timp ce mii de suflete isi duc batranetile sub povara unei ingrijiri mai mult in bataie de joc, factori de decizie castiga frumos de pe urma centrelor.
Cei din azile sunt marginalizati si infometati, cei care lucreaza in sfera caminelor se imbogatesc dubios. Dosarele penale sunt putine in astfel de cazuri si pedepsele sunt prea blande.
Umilinta si tratament sub limita decentei. Viata la azilurile din Romania
XUmilinte, mizerie, scandal si condamnari pentru mita intr-un azil din Gorj.
Resita - o delapidare de peste 600.000 de euro din fondurile batranilor si acuzatii de complicitate intre sefii unui camin.Suceava - denunturi si acuzatii grave pentru investitii cu preturi umflate, in numele varstnicilor si a nevoiasilor.Zeci de proiecte care au inghitit sute de miliarde. Cladiri noi si pustii, in timp ce mii de suflete se inghesuie in aziluri vechi si aglomerate.
In Romania, tara care-si ingnora batranii, exista factori de decizie care fac afaceri pe spatele lor. Edili construiesc azile de milioane de euro pe care le abandoneaza mai apoi pentru ca nu mai au bani de mobilier, in vreme ce sute de batrani bat la portile centrelor ca sa fie primiti. Angajati din sistem acuzati ca fura din sponsorizari si din pensiile celor internati cu care-si construiesc vile sau cumpara masini scumpe. Asa arata tabloul damatic al unei catogorii de oamenii pe care autoritatile se grabesc sa-i numeasca asistati social.Pentru unii patul din azil e casa lor. Doi metri patrati in care si-au inghesuit amintirile si ultimii ani ai batranetii. Ramasi singuri la capat de drum, isi spun povestile soptit si se bucura de fiecare vizita.
Caminul din Novaci, judetul Gorj. Un centru cu pereti mucegaiti, infestat cu gandaci si 30 de batrani care nu mai asteapta nimic. Sunt norocosi pentru ca au prins un pat liber unde sa-si duca povara singuratatii.
Mizeria si lipsurile din camin sunt cauzate de reducerile de personal, dar si de incompetenta celor care il conduc. Putini stiu ca a fost un centru pentru care s-au obtinut fonduri Phare in valoare de 250.000 de euro, bani care ar fi trebuit sa le asigure batranilor conditii de cazare decente. Insa tipic romanesc, cei care ar fi trebuit sa asigure gospodarirea au facut tot posibilul sa piarda finantarea.Sponsorizari mascate, acuzatii de sustragere a pensiilor batranilor dar si de mita intre personal si conducere, mizerii romanesti au lovit in ingrijirea varstnicilor. In loc de un centru modern, batranii stau intr-un azil insalubru. Cu un sfert de milion de euro de la Uniune, edilii n-au reusit sa aduca centrul la standardele cerute si acesta nu a putut fi acreditat. Asa ca nu poate primi finantari pentru modernizare, dar nici subventie de la stat care sa acopere o treime din cheltuielile cu fiecare batran. E finantat de la bugetul local sarac al unei foste comune transformata in oras, dar mai ales din pensiile rezidentilor.Batranii asteapta cu orele o cana de apa, pentru ca jumatate dintre ei sunt imobilizati la pat. Ziua raman toti in grija a doua infirmiere, noaptea pe tura e o singura asistenta. Sunt inscrisi la un medic de familie care nu-i vede cu lunile, desi multi sunt bolnavi cronici.
N-au santate, dar n-au nici conditii decente de viata. Fiecare dintre ei sta de cel putin cinci ani in centru si toti au invatat sa nu aiba pretentii.Chiar si intr-o zi cu filmare anuntata, in care femeia de serviciu e cu doi pasi inaintea echipei ProTv, insectele se plimbau nestingherite pe pereti. Angajetele sunt mult prea preocupate sa se certe decat sa vada de camin.Batranii sunt de un an martorii unui scandal urias: de o parte fosta directoare, acum asistent social, de cealalta, trei foste angajate care sustin ca au fost date afara pentru ca au vorbit despre problemele din centru. Bani si tacere li s-ar fi cerut ca sa-si pastreze slujba, spune una dintre ele.Valeria Dospin a lucrat ca infirmiera sapte ani in centru. In 2006 si-a adus si tatal si de atunci a inceput sa vada conditiile si de pe pozitia rudelor celor internati.A inceput sa puna intrebari si sustine ca de aici i s-a tras concedierea. O acuza pe fosta directoare ca face angajari in interes propriu, pe bani, dar in detrimental batranilor. In azil, locul infirmierelor scolite a fost luat de foste femei de serviciu de la primarie.
La nervi, partile conflictului vorbesc de furturi si rele tratamente tainuite ani de zile pana la momentul concedierilor. Angajatii si conducerea ar fi impartit bijuteriile batranilor senili. Acesta e si unul dintre motivele pentru care europenii au retras finantarea privind reabilitarea caminului.
Daca angajatele cu probleme au fost concediate, directoarea a ramas in centru, desi un judecator a condamnat-o cu suspendare pentru luare de mita. Procurorii ar fi dovedit ca face angajari pe bani. Acum e asistent social, a facut recurs si sustine ca acuzatiile sunt miniciuni.Caminul apartine primariei Novaci. Liderul de sindicat al asistentilor din Gorj spune ca batranii au ramas fara ingrijire desi au platit in ultimii trei ani cotizatii mari.Liderul de sindicat spune ca situatia din centru e tolerata aberant, iar fosta directoare e protejata de persoane sus puse.
Varstnicii isi vad de viata lor, limitata la un aparat de radio vechi si o carte. Grigore Radutoiu are 74 de ani si singura bucurie e un acordeon. O fotografie ii mai aminteste de tinerete, cand era specialist in acordarea instrumentelor muzicale.
Ramas vaduv si internat la camin in 2004, nu stie ca o lege teoretic il protejeaza. Normele actuale prevad ca niciun azilant nu trebuie sa plateasca mai mult de 60% din pensie. Reprezentantii caminului nu au voie sa ii pretinda mai mult din venitul sau. Daca suma nu acopera toata taxa, restul trebuie sa provina de la apartinatori sau din fondurile primariei. Ori la Novaci, ca in multe alte centre din tara, costul e integral pe spatele batranilor.
Pensionarii isi dau toata pensia si primesc in schimb indiferenta.
Inainte de scandalul disponibilizarilor, o asistenta se plangea de alimentele de la bucatarie.Magazia cu alimente nu a putut fi vizitata. Usa era incuiata, singura cheie fiind la actuala directoare, plecata la Targu Jiu.
Centrul de la Novaci pare un cosmar in comparatie cu un alt camin, la 200 de kilometri distanta, in Resita.
Pentru Ana Sarbu centrul a insemnat salvarea. I-a murit sotul si a fost atrasa sa semneze cedarea locuintei intr-un contract cu clauza de intretinere. Cumparatorii au fortat-o sa iasa din propria casa si la aproape 80 de ani a plecat cu o geanta si cateva fotografii din vremea cand cand juca handbal la UCM Resita.
Azilul a fost adapost pentru mii de varstinici din zona Carasului. Caminul a beneficiat de finantari generoase de la Consiliul Judetean de-a lungul anilor, dar mai ales a avut sponsorizari masive de la banatenii stabiliti in tarile din Vest. In ultimii zece ani, cel putin 27 de milioane de lei au asigurat un trai decent batranilor. Unde sunt insa multi bani, apar si fraudele.Romania are 77 de camine de stat, cu 5.000 de locuri, toate ocupate. Pe liste asteapta alti 4.800 de batrani. Viseaza sa intre intr-un sistem de protectie care sa le usureze ultima treapta a vietii. Se spune ca toti oamenii vor sa traiasca mult, dar nimeni nu vrea sa fie batran. Batranetea nu e o optiune, dar in Romania vine la pachet cu bataie de joc si umilinte.
* ** *
Succintă descriere a căminului Adam Müller Guttenbrunn din Timişoara
Uniunea „Adam-Müller-Guttenbrunn“ este o instituţie de ajutor umanitar şi a fost fondată în anul 1994 prin sentinţa civilă nr. 2 din 26 aprilie 1994. Ministerul Justiţiei a autorizat infiinţarea Uniunii cu autorizaţia nr. 20345 din 01 aprilie 1992.
Scopul Uniunii „Adam-Müller-Guttenbrunn“ este organizarea şi sprijinirea activităţii de asistenţă socială, a activităţilor cultural-educative, pentru etnicii germani din Banat şi din împrejurimi.
Uniunea ,,AMG“ Timişoara desfăşoară servicii sociale specializate în cadrul Căminului de bătrăni Timişoara, judeţul Timiş de la infiinţare şi până în prezent după cum urmează: găzduirea în sistem staţionar, îngrijirea, asistenţă socială şi medicală, recuperarea şi reinserţia persoanelor vârstnice. găzduirea pe periodă nedeterminată a persoanelor vârstnice fără adăpost.servicii de îngrijire.
Persoanele sunt selecţionate conform statutului, adică cetăţeni români pensionari. Selecţionarea se face de către membrii consiliului de administraţie, pe baza cererilor depuse la sediul Uniunii şi în urma anchetelor sociale efectuate la domiciliul persoanelor. Criteriile prioritare sunt: situaţie socio-materială grea, singurătate, grad mare de izolare, vârstă înaintată, neexistenţa aparţinătorilor legali.
Persoanele care solicită asistenţă socială din partea căminului, trebuie să înainteze o cerere tip către consiliul de administraţie. Acesta printr-o analiză individuală a tuturor elementelor sociale, materiale şi familiare decide asupra aprobării sau respingerii acestor persoane. Decizia rămâne definitorie şi nu se poate contesta.
Fondurile instituţiei provin, în ce mai mare parte, de la Ministerul de Interne german, cărora li se adaugă unele subvenţii acordate de statul roman prin Legea 34/2008 şi prelevările (într-un procent de 80%) din pensiile beneficiarilor.
Aşezământul la care ne referim dispune de un efectiv de 82 de locuri, ocupate integral în prezent. Înternarea în acest cămin se realizează pe baza unei cereri completate de solicitant, cerere înregistrată şi studiată de către instanţele de conducere, iar, în situaţia îndeplinirii condiţilor de admitere, se întreprinde o anchetă socială, efectuată de o comisie alcătuită din asistentul social, un reprezentant al conducerii instituţiei şi un asistent medical. Există o evidenţă clară a solicitărilor, de îndată ce survin disponibilizări (invariabil, ca urmare a deceselor), virtualii beneficiari sunt anunţaţi, li se explică detaliile mutării, lăsându-se la latitudinea lor de a decide momentul în care se internează.
Arhitectura căminului „Adam Müller Guttenbrunn” a fost concepută potrivit modelului instituţiilor de profil din Bavaria (Germania) şi încercând a răspunde unor variate trebuinţe şi interese ale persoanei vârstnice. Alături de parter şi mansardă, este structurat pe patru nivele, dispune de 56 de camere dotate cu un pat sau două, baie cu cabină de duş, toaletă şi chiuvetă, plus o mini-bucătărie. Dar, la nivelul fiecărui etaj se găseşte o bucătărie complex şi complet utilată, o cameră pentru petrecerea timpului liber şi o baie având cadă. Din înzestrarea aşezământului nu lipsesc cabinetul medical, cabinetul stomatologic, sala de sport, capela şi bucătăria de ansamblu şi sala de mese. Există şi două ascensoare, unul având o capacitate de 700 kg, celălalt de 400 kg.
În vederea asigurării unui ambient cât mai atractiv şi plăcut, spaţiul verde de care dispune numita instituţie este cultivat cu plante ornamentale şi copaci fructiferi. Obiectele decorative din acest spaţiu sunt schimbate periodic, îndeosebi cu ocazia diferitelor sărbători de peste an.
Clădirea căminului este amplasată în zona centrală a orașului Timișoara, în vecinătatea Parcului Botanic. Un plus de avantaj conferit de amplasamentul clădirii este că în perimetrul apropiat ei se găsesc două clinici medicale, care deservesc solicităriile de urgență medicală. Asigurații căminului beneficiază de libertate deplină de mișcare, fapt ce le permite a-și efectua cumpărături din piața alăturată.
În cadrul său, îşi desfăşoară activitatea un număr de 44 de angajaţi, calificaţi şi specializaţi în domeniile impuse de organigramă. Căminul de bătrâni face parte din Uniunea „Adam Müller Guttenbrunn” Timişoara, care este condusă de un Consiliu Director format din cinci membri. Pentru buna desfăşurare a activităţii în cadrul Căminul de Bătrâni ,,Adam Muller Guttenbrun’’, există întocmit un Regulament Intern în conformitate cu prevederile Codului muncii prin care se stabilesc regulile de bază privind organizarea şi disciplina muncii în instituție, care reglementează raporturile individuale şi colective de muncă.
Regulamentul intern se aplică: salariaţiilor proprii; salariaţilor detaşaţi în cadrul societatii și însuşi angajatorului care l-a elaborat.
Prin bunavointa D-nei Ramona Merca - Psiholog
* * *
Dimitrie Serafim , Portret de batran.
