Sub semnul Minervei 20
GENEZA LUCRURILOR FOLOSITOARE
*
In
secolul nostru , al douazeci si unulea si poate un al treilea secol al
exploziei informatice , este greu sa mai fii original - in indiferent ce domeniu - si mai ales , sa mai gasesti o nisa pentru originalitatea ta .
In zilele
noastre electricitatea nu s-ar mai descoperi intamplator si gratie numai unui picior de broasca ciudat “contractil” de pe balcon.
Medicul bologniez Luigi Galvani a avut
in secolul al XVIII-lea , o sansa istorica unicat !
Hazardul
fericit functioneaza dintotdeauna si
pentru totdeauna , dar , de cate ori in viata ii este revelat cuiva !?
Thomas
Alva Edison (1847- 1931) a postulat ca in inventica , succesul rezulta din „1% inspiratie si 99% transpiratie”, si ,
se pare ca acesta judecata de valoare va dainui pentru eternitate.
A fi
original intr-un domeniu practic sau intr-un domeniu de idei a devenit foarte
greu dar nu imposibil , mai ales daca esti animat de pasiune si incredere in
sine.
Thomas Alva Edison (1847-1931)
In civilizatia zilelor noastre cibernetica este lubrifiantul
vital al mecanismelor ei , progresul
devenind de neconceput fara aceasta. Ea este teoria controlului prin retroacțiune. Prima data termenul de “cybernetique”” a fost creat si folosit de Andre Marie Ampere (1735-1836) , in sensul de
arta a guvernarii , dar a fost
atribuit insusit si generalizat de
catre Norbert Wiener in 1948.
Andre Marie Ampere (1735-1836)
Dr.Stefan Odobleja (1902 - 1974) a fost un precursor al ciberneticii ;
lucrarea sa „Psychologie consonantiste” a fost publicata prima dată în
1938 și 1939 la Paris , si
, a stabilit multe dintre temele esentiale
cu privire la Cibernetică și
sisteme de gândire ; acesta cu nouă ani inaintea
lui Norbert Wiener. Il putem considera pe acesta din urma un plagiator sau un impostor
!? Cred ca nu !
Stefan Odobleja (1902-1974)
In toate domenile stiintelor zilelor noastre vom
intalni astfel de interferente si identitati ideative absolut independente si
oneste. Sunt domenii in care nu poti demonstra concludent fara a te baza pe citarea mai ampla sau mai
putin ampla a autorilor care te-au precedat in abordarea aceleiasi teme
Norbert Wiener (1894-1964)
Cercetarea planetara in
toate domenile stiintelor este dea dreptul colosala si astfel informarea in pas
cu evolutia rezultatelor ei devine
semnificativ crono-faga - desi mai
simpla in epoca internetismului.
Un alt exemplu suspect si intolerant de omisiune si
nercunoastere a unei prioritati este
cazul Dr.Nicolae Paulescu (1869-1931)
- descoperitorul real al insulinei
„pancreina” (1921) - versus Frederick Grant Banting și Charles H. Best (tot in 1921 dar , cu 10 luni mai tarziu) S-a pretins ca
atat profesorul Paulescu la Bucuresti cat si candienii la Toronto au lucrat
independent si fara cunostinta unii depre altii , desi in acest caz a fost o
grava si limpede incalcare a eticii dreptului de autor. Acest caz insa este o
alta speta de conflict de cat plagiatul : intaietatea .
Nicolae Paulescu (1869-1931)
Doua Premii Nobel
bine meritate pentru geniul si munca incununata de succes stiintific dar nu si de lauri , a doi savanti romani :
Dr.Nicolae Paulescu si Dr. Stefan Odobleja.
*
Intr-o lume a principialitatii , a respectului fata de munca si fata de adevar , atat plagiatul cat si omisiunea dreptului de
prioritate ca autor , ori furtul intelectual savarsit cu iscusinta , sunt
latura sordida si regretabila a unei aristocratii intelectuale in declin , si
care, in contemporaneitate nu-si mai merita titulatura inobilanta.
Exista insa si un alt aspect in revers , cand un articol stiintific are o intindere de trei
pagini iar bibliografia chipurile consultata ca documentare este de patru pagini ! Este
cumva un exces de zel informativ si de corectitudine ori de gadilare si a altor
orgolii ? In legatura cu citarea
bibliografiilor s-a nascut o adevarata nevroza
in care valoarea stiintifica a lucrarii devine aproape secundara sau
nesemnificativa in schimb citarea diversilor alti autori o cutuma
penibila.
Iata un domeniu in care initiativa legislativa ar trebui sa apere
dreptul de autor , prioritatea , originalitatea lucrarii , etc. - dar , sa decomplice lucrurile intr-o maniera
echitabila inteligenta si onorabila , vadit insa antibirocratica si
simplificatoare.
Fara a cadea in derizoriu sa clarificam totusi semnificatia
termenilor de care uzam in eseul de fata cu ajutorul dictionarelor.
PLAGIAT. DEX : „Operă
literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită (integral sau parțial)
și prezentată drept creație personală. [Pr.: -gi-at] – Din fr. plagiat.”
Fotografia documentara , (imagistica) este supusa acelorasi
drepturi de autor si de editura ca si textele
„copyright” .
COPYRIGHT. DEX : “Drept rezervat numai autorului sau editorului de a reproduce și
de a vinde operele literare, artistice și științifice în alte țări; drepturi
legale de autor. [Pr.: cópirait]
– Cuv. engl.”
Tot explicativ , dar mai simplu : nimic din ceeace
folosim ca text original a unui alt autor
si deasemeni imaginile fie ele fotografii , grafice , tabele , etc. nu pot fi publicate sub numele nostru
propriu fara utilizarea de ghilimele pentru texte sau numai citarea sursei mari
din care provin - adica revista medicala sau de specialitate , Internet , sau ,
numele autorului intre paranteze , etc.
Deci citarea surselor mari sau a numelor autorilor se face in
text intre paranteze , fara crearea
de nesfarsite pomelnice de autori pe care aproape nimeni nu le utilizeaza
ci le ignora.
COMPILATIE. DEX : „Lucrare (operă) lipsită de originalitate, conţinând idei extrase
din diverse surse /<fr. compilation,
lat. compilatio, ~onis”
Adesea compilatia inmanunchiaza sintetic materiale selectionate
pentru documentrea unui subiect mai rar
abordat sau cu bibliografie putina , dar , cu mare valoare practica.
Compilatiile cu valoare practica scutesc pe cel interesat de o cautare
uneori vasta , cronofaga , cu bariere de limba , etc.
Aceste compilatii adesea alcatuite de o maniera sintetica si
originala , expuse sau publicate tinand cont de exigentele de mai sus , sunt de
mare utilitate generala si mai ales ,
pentru tineretul studios
* * * *
Dimineata de dupa
Exista o imensa “documentatie
comerciala” in imagini , legata de sex si sexualitate si care uimeste prin cantitate , varietate dar
mai ales prin calitatea tehnica a
fotografiei , pe care , lumea stiintifica ar putea-o invidia.
Care este rostul acestei
ofensive pornografice in afara de
murdare castiguri banesti si mai ales care este reactia societatii
civile !?
Care sunt consecintele
psihologice generale !? ; dar cele particulare printre tinerii
consumatori inca ignoranti in ale sexului normal , rezultat din afectiune si respect pentru demnitate !?
Cu acesta propaganda pornografica ii conducem
spre anormal si perversiune, spre deturnarea pornirilor sexuale firesti ale
lui Homo Sapiens si ale
omului civilizat .
Do not hurt me !
Cu acesta ofensiva de
propaganda sexuala nefireasca , excelent documentata si cu trecere la mintea
putina si animalizata prin lipsa de educatie si cultura , nu facem decat sa
crestem randurile bolnavilor de HIV-SIDA , a celor de sifilis a cancerului de col uterin indus prin virusul
papilomatos uman (HPV) , a hepatitelor virale , a sterilitatii ,
etc !
Acestei propagande sexuale
penibile si pervertite - trebuie sa-i impunem
o noua forma si o corecta calitate social-educativa ; o noua
directie si utilitate practica prin selectia inteligenta si competenta a materialelor
circulante.
Sa punem « la
munca » acesta plaga socio-comerciala , in folosul sanatatii fizice si
morale !
Acesta provocare pare pentru
inceput o misiune imposibila . Sa incercam sa facem ceva folositor societatii
noastre si sa incheiem cu versurile poetului
Tudor Arghezi : « T e s t a m e n t »
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin rapi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Şi care, tânăr, să le urci te-aşteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
. . . . . . . . .
Din bube,
mucegaiuri şi noroi
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbăveste-ncet pedepsitor
. . . . . . . .
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi.
Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Si izbăveste-ncet pedepsitor
. . . . . . . .
