Monday, February 4, 2013

DUMNEZEU VERSUS STIINTA - 1921


    Sub semnul Minervei  14







The Creation of the World and the Expulsion from Paradise
Giovanni di Paolo (Giovanni di Paolo di Grazia) (Italian, Siena 1398–1482 Siena


DUMNEZEU VERSUS STIINTA - 1921


Albert Einstein 1879  - 1955

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician teoretician german, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeton. Autorul teoriei relativității. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.

Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice al luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.

Una din formulele sale celebre este E=mc² (apreciată ca cea mai faimoasă ecuație a lumii), care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară.Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu căruia îi aparținea.

Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii. (Wikipedia)
*  *  * 

DEMONSTRAȚIA  A FOST FACUTA IN ANUL 1921...



DUPA ACEEA AU APARUT ȘI ALTELE... DAR ASTA, ... RĂMÂNE IN ISTORIE :



 Intr-o aula universitara, un profesor isi tine cursul de filozofie.
- Sa va explic azi conflictul intre stiinta si religie. Profesorul ateu face o pauza, apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice .
Esti crestin, nu-i asa, fiule?
- Da domnule, spune studentul.
 - Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta.
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun.
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da.
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o
problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti
vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
 - Da, dle. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai
putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu.
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
 - El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar
daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la
asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe
 catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze.
- Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu este bun?
- Pai, da, spune studentul.

A. Einstein , copil.
Satana e bun?
Studentul nu ezita :
Sigur ca nu!
- De unde vine Satana?
Studentul ezita....
- De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau
pe lume?
- Da, dle.
- Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta,
 corect?
- Da.
- Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat
totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform
principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
- Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da.
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns.
Profesorul incepe sa se plimbe in fata salii . Studentii sunt uimiti. 

*
Spune-mi, continua el, adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului tradeaza o anume  nervozitate.
- Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le
folosesti pentru a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut
 vreodata pe Isus?
- Nu, nu, L-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
- Nu, dle, nu l-am auzit.
- L-ai simtit vreodata pe Isus , l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut
vreo experienta senzoriala cu Isus sau Dumnezeu?
 - Nu, dle, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
 - Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
- Dle profesor, exista caldura?
- Da.
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura,  mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit "frig". Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig.
- daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie.
Zero absolut ( -458 F ) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, d-le, ci doar absenta ei.
Sala e invaluita in tacere. Caderea unui stilou  suna ca o lovitura de ciocan.
- Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva.
Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.

- Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
 - Gresite? Poti explica in ce fel?
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul. Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, zambind, cand isi da seama incotro se
indreapta argumentul.
 Un semestru foarte bun, intr-adevar.
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
 Sala incepu sa murmure. Studentul tace, pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti.
Studentul se uita in jurul sau. Este vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni  nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune - cu tot respectul, dle -ca  dvs; nu aveti creier.  Daca stiinta spune asa, cum sa avem noi incredere in cursurile dvs, dle?

Einstein si Oppenheimer
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o  fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde.
-Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu........
- Deci, acceptati ca exista credinta si, ca, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul.
- Deci, dle, exista raul?
Nesigur pe el, profesorul răspunde:
-Da există. Îl vedem zilnic. Răul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede în nenumaratele crime si violențe care se petrec peste tot, în lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat răul.
Studentul  replica: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul sau frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina .
 Profesorul s-a asezat.......
 PS: Studentul era Albert Einstein


 Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. Stiinta in 1921.
                                                                                         D i o g e n e

ADDENDA
________________________________________________________


 Albert Einstein
Old Grove Rd.
Nassau Point
Peconic, Long Island

August 2, 1939

F.D. Roosevelt,
Preşedintele Statelor Unite
Casa Albă
Washington, D.C.

Domnule,


Cercetările conduse de E.Fermi and L. Szilard mă fac să cred că uraniul poate fi transformat într-o nouă şi importantă formă de energie în perioada imediat următoare. Anumite aspecte ale situaţiei create necesită atenţie şi supraveghere din partea Administraţiei. Consider că este datoria mea să vă aduc la cunoştinţă următoarele informaţii şi recomandări:

În ultimele patru luni s-a dovedit, prin munca de cercetare a lui Joliot în Franţa şi a lui Fermi şi Szilard în SUA, că este posibilă crearea unei reacţii nucleare în lanţ în masa uraniului, prin care ar fi generate cantităţi mari de elemente asemănătoare radiului. Suntem aproape siguri că aceste elemente pot fi obţinute în viitorul apropiat.

Acest fenomen ar putea conduce la crearea bombelor şi a unui nou tip de armă extrem de puternică. O singură bombă de acest fel ar putea distruge un port întreg şi teritoriul înconjurător. Totuşi, aceste bombe ar putea fi prea grele pentru a putea fi transportate cu avionul.

Statele Unite dispun de cantităţi modeste de uraniu. Există însă cantităţi mai mari în Canada şi fosta Cehoslovacie. Cea mai importantă sursă poate fi Congo-ul belgian.

În acest context, ar fi de preferat să existe un contact permanent între Administraţie şi grupul de fizicieni din America. Contactul ar putea fi menţinut prin intermediul unei persoane de încredere pentru Administraţie. Îndatoririle lui ar fi următoarele:

a) Să informeze Departamentele Guvernamentale despre stadiul de dezvoltare al proiectului, să facă recomandări Guvernului, acordând în acelaşi timp o atenţie deosebită securităţii minereului de uraniu în SUA.

b) Să grăbească munca experimentală care acum are loc cu ajutorul bugetelor laboratoarelor universitare, să le acorde fondurile necesare prin intermediul persoanelor care sunt dispuse să finanţeze această cauză şi să obţină cooperarea laboratoarelor industriale care dispun de echipamentul necesar.

Am înţeles că Germania a stopat vânzarea uraniului din minele cehoslovace pe care le controlează.(...)

Cu sinceritate,
Albert Einstein”